Obezitatea este cauza a peste 4 milioane de decese și lasă alte milioane de persoane cu handicap în fiecare an la nivel mondial. Obezitatea este din ce în ce mai frecventă și în țările în curs de dezvoltare, deoarece grăsimea corporală crește în paralel cu dezvoltarea economică. De obicei, experții explică obezitatea ca fiind cauzată de mai puțină activitate fizică și de schimbarea regimului alimentar în favoarea unuia cu un aport caloric mai mare. Un studiu recent, „Energy expenditure and obesity across the economic spectrum”, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), examinează rolul activității fizice în epidemia globală de obezitate, folosind date de la diverse populații pentru a testa dacă reducerea cheltuielilor energetice datorată sedentarismului este principalul motor al creșterii ratei obezității.
Metodologie
Cercetătorii au analizat datele obținute de la peste 4 200 de adulți din 34 de comunități din întreaga lume, cu stiluri de viață foarte diferite, de la societățile tradiționale de vânători-culegători din Africa până la locuitorii orașelor din țările industrializate bogate. Aceștia au utilizat tehnica precisă a „apei dublu marcate” – o metodă de referință care implică izotopi trasabili – pentru a măsura cheltuielile energetice zilnice totale și compoziția corporală. Aceste date au fost extrase din baza de date privind cheltuielile energetice globale a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, permițând o comparație interculturală cuprinzătoare.
Dieta este tot ceea ce contează
Contrar părerii generale, persoanele din țările mai bogate și mai industrializate consumă de fapt mai multă energie totală pe zi decât cele din societățile tradiționale. Un funcționar sedentar poate arde aproape la fel de multă energie într-o zi ca o persoană activă din punct de vedere fizic, datorită unor factori precum rate metabolice bazale mai ridicate și activități care nu presupun exerciții fizice (de exemplu, agitația sau cerințele profesionale).
În ciuda acestei producții energetice crescute, ratele obezității sunt mai ridicate în țările dezvoltate, deoarece aportul caloric crește și mai mult, ducând la acumularea excesivă de grăsime corporală.
În rândul populațiilor cu date disponibile privind alimentația, consumul de alimente ultraprocesate a fost puternic corelat cu procente mai mari de grăsime corporală , subliniind influența majoră a alimentației asupra IMC și a masei de grăsime.
Concluzii
Rezultatul studiului contestă convingerea comună conform căreia simpla creștere a activității fizice poate combate eficient obezitatea. Studiul concluzionează că alimentația, și nu lipsa activității fizice, este factorul dominant în epidemia de obezitate. Chiar și cât de mult se mănâncă are mai puțină importanță decât ceea ce se mănâncă, deoarece alimentele ultraprocesate sunt motorul principal al epidemiei de obezitate.
Exercițiile fizice rămân esențiale pentru sănătate, dar nu contracarează eficient surplusul caloric din dietele moderne. Autorii pledează pentru intervenții politice axate pe reglementarea mediului alimentar pentru a limita accesul la alimentele ultraprocesate, dense în calorii. Această cercetare deplasează accentul de la campaniile „mișcați-vă mai mult” la reformele dietetice ca fiind cheia abordării obezității.
