Platforma științifică independentă și interdisciplinară NEXT LEVEL a întrebat Ministerul Federal al Sănătății din Germania (BMG) și Institutul Robert Koch (RKI), în temeiul Legii privind libertatea de informare (IFG), dacă autoritățile dispun de documente privind probele negative de control de la persoane sănătoase în legătură cu cultivarea și secvențierea „SARS-CoV-2” și a „virusului rujeolei” în conformitate cu Legea privind protecția împotriva infecțiilor (IfSG).
Răspuns din partea BMG: „În consecință, Ministerul Federal al Sănătății (BMG) nu dispune de nicio documentație privind detectarea agenților patogeni – în special pentru virusul rujeolei și SARS-CoV-2 – așa cum ați solicitat la punctul 1, în care nu a fost utilizată secvențierea ca probă și, prin urmare, nu există documente asociate privind probele negative de control de la persoane sănătoase”.
Răspuns din partea RKI (subordonat BMG): „Atât cultivarea virusurilor rujeolei și SARS-CoV-2, cât și secvențierea genomului acestor virusuri sunt, desigur, efectuate la RKI în conformitate cu standardele de bună practică științifică. Cu toate acestea, aceste standarde nu impun ca probele negative să fie incluse în cultivarea virusului sau în secvențierea genomului. În schimb, detectarea virusului se realizează în prealabil prin detectare moleculară utilizând PCR și/sau secvențiere. Prin urmare, numai probele preanalizate despre care se știe deja că conțin virusul sunt utilizate pentru cultivarea virusului sau secvențierea genomului. Prin urmare, nu sunt disponibile documentația și rezultatele privind probele negative de control de la persoane sănătoase în cultivarea virusurilor rujeolei și SARS-CoV-2 sau secvențierea genomului acestor virusuri.”
Întrebat de NEXT LEVEL dacă au fost verificate cel puțin metodele analizelor preliminare, RKI se referă din nou la primul răspuns, conform căruia nu există probele negative de control de la persoane sănătoase.
Prin urmare, nu există nicio documentație disponibilă privind probele negative de control de la persoane sănătoase. Cu toate acestea, în conformitate cu Ghidul DFG 11 privind buna practică științifică, fiecare instituție științifică – în special instituțiile de stat precum RKI – este obligată să revizuiască sistematic toate metodele utilizate, în special prin intermediul unor probe negative de control adecvate. RKI confirmă, de asemenea, această obligație pe propriul său site internet privind bunele practici științifice. Probele negative de control sunt indispensabile în special în virologie. Acestea garantează că rezultatele obținute pot fi atribuite efectiv eșantionului analizat și nu sunt cauzate de configurația experimentală, de reactivii utilizați sau de alți factori de interferență. În cazul în care probele negative de control de la persoane sănătoase ar furniza aceleași rezultate ca și probele analizate, s-ar putea concluziona că rezultatele nu se datorează prezenței unui „virus”. În acest caz, baza metodologică a testelor virusologice ar fi fundamental contestată.
În plus, BMG face o declarație fundamentală privind detectarea agenților patogeni utilizând secvențierea. Procesul-verbal al echipei de criză RKI din 22 februarie 2021 precizează „BMG este de părere că rezultatele secvențierii nu reprezintă prin definiție detectarea agenților patogeni”.
Întrebat cum ar trebui înțeleasă afirmația „BMG este de părere că rezultatele secvențierii nu reprezintă prin definiție detectarea agenților patogeni”, BMG a răspuns după cum urmează: „Pasajul citat este în legătură cu o discuție între angajații RKI și BMG privind obligațiile de raportare în temeiul Legii privind protecția împotriva infecțiilor (IfSG), care a fost desfășurată și consemnată de participanții la reuniunea relevantă a celulei de criză. Acest lucru reiese atât din titlul „Obligația de a raporta rezultatele secvențierii” care precede pasajul relevant, cât și din textul care urmează. Declarația în cauză în contextul discuției de la momentul respectiv cu privire la interpretarea IfSG înseamnă că termenul „detectarea agentului patogen” din secțiunea 7 alineatul (1) IfSG se referă numai la detectarea primară a agentului patogen, dar nu și la secvențierea ulterioară sau la tipizarea fină ca parte a diagnosticării secundare (în special, de exemplu, de către laboratoare speciale).”
Astfel, BMG confirmă că secvențierea singură nu constituie prin definiție detectarea unui agent patogen primar și, prin urmare, nu este suficientă pentru a confirma prezența unui nou „virus” în sensul IfSG.
De o relevanță deosebită în acest context este faptul că prima publicație privind SARS-CoV-2 din Nature a furnizat dovezi ale agentului patogen numai pe baza rezultatelor secvențierii. Cu toate acestea, testul PCR a fost creat și pandemia globală a fost declarată pe această bază – ceea ce, în opinia BMG, nu reprezintă detectarea primară a agentului patogen.
Întrebările centrale care decurg din aceasta:
Când se efectuează probele negative de control de la persoane sănătoase prevăzute de standardele științifice ?
Când va înceta pseudoștiința bazată pe fundamente metodologice incomplete?
Când intervin politicienii pentru a reglementa?
Când se vor ocupa instanțele de această problemă?
Informații suplimentare despre acest subiect și altele pot fi găsite pe platforma științifică NEXT LEVEL – Wissen neu gedacht.
