Într-o lume care încă se luptă cu consecințele pandemiei COVID-19, a apărut o formă neașteptată de diviziune socială. Un studiu condus de cercetătorii Alexander Bor, Frederik Jørgensen și Michael Bang Petersen arată că statutul de vaccinare a devenit o nouă bază de discriminare în societate, persoanele vaccinate opunându-se unilateral persoanelor nevaccinate. Acest studiu cuprinzător, care acoperă 21 de țări și cinci continente, aruncă lumină asupra consecințelor sociale complexe ale campaniilor de vaccinare din întreaga lume.
Persoanele vaccinate au o atitudine puternic negativă față de persoanele nevaccinate
Rezultatele studiului sunt atât surprinzătoare, cât și tulburătoare. Acesta arată că persoanele vaccinate manifestă atitudini discriminatorii față de persoanele nevaccinate într-o măsură comparabilă sau chiar mai mare decât discriminarea manifestată de obicei față de imigranți și grupuri minoritare. Aceste atitudini se manifestă prin emoții negative, stereotipuri și comportamente de excludere, în special în context familial și politic.
Diferențe culturale și norme de cooperare
O descoperire fascinantă a studiului este că puterea acestor atitudini discriminatorii variază de la o cultură la alta. Cercetătorii au constatat că discriminarea era mai pronunțată în societățile cu norme puternice de cooperare. Acest lucru sugerează că cei vaccinați îi pot considera pe cei nevaccinați drept „profitori” care beneficiază de imunitatea colectivă fără a contribui ei înșiși la aceasta.
Mecanisme psihologice din spatele atitudinilor
Cercetătorii leagă aceste constatări de studii anterioare privind psihologia cooperării. Oamenii tind să reacționeze negativ la persoanele care sunt percepute ca pasageri clandestini în situații de cooperare. În cazul vaccinării cu COVID-19, cei vaccinați consideră că contribuie la sănătatea publică, în timp ce cei nevaccinați sunt percepuți ca beneficiind doar de protecția celorlalți, fără să facă nimic ei înșiși.
Implicații mai largi și dileme etice
Studiul subliniază faptul că această polarizare poate avea consecințe profunde care depășesc relațiile personale. Există indicii că aceste atitudini ar putea conduce la restricții ale drepturilor fundamentale ale persoanelor nevaccinate, favorizate de prea mulți politicieni și factori de decizie, ceea ce ridică serioase probleme etice cu privire la echilibrul dintre măsurile de sănătate publică și respectul pentru alegerile și drepturile individuale.
Discriminarea asimetrică și efectele acesteia
O constatare notabilă a studiului este că discriminarea pare să fie asimetrică. În timp ce persoanele vaccinate exprimă în mod constant atitudini negative față de cei nevaccinați, există foarte puține dovezi că cei nevaccinați au prejudecăți similare față de cei vaccinați, cu excepția unor sentimente negative în Germania și Statele Unite. Această asimetrie oferă o perspectivă suplimentară asupra dinamicii acestei noi forme de discriminare și divizare socială.
Metodologie și colectarea datelor
Pentru studiu, au fost efectuate trei studii experimentale conjunctive cu un total de 15.233 de participanți. Această metodologie robustă a permis cercetătorilor să cuantifice atitudinile discriminatorii între persoanele vaccinate și cele nevaccinate într-un spectru cultural larg. Utilizarea de profiluri fictive în cadrul experimentelor a permis o analiză cauzală a atitudinilor.
Impactul asupra viitoarelor crize de sănătate și asupra coeziunii sociale
Aceste constatări au implicații importante pentru abordarea viitoarelor crize de sănătate. Ele subliniază necesitatea de a echilibra strategiile eficiente de sănătate publică cu măsuri de prevenire a diviziunilor sociale. Factorii de decizie și comunicatorii din domeniul sănătății nu trebuie să continue să creeze sau să consolideze atitudinile discriminatorii.
Contextul teoretic și cercetările anterioare
Studiul se bazează pe și extinde cercetările anterioare privind psihologia vaccinării și cooperarea. Cercetătorii fac o paralelă cu studiile care au arătat că oamenii tind să fie mai puțin generoși față de persoanele care sunt percepute ca ne contribuind la „binele comun”.
Concluzii și direcții viitoare de cercetare
Acest studiu pune în lumină o consecință a pandemiei COVID-19: apariția unei noi forme de discriminare socială bazată pe statutul de vaccinare. Vaccinul a condus la noi diviziuni în societate. Înțelegerea și abordarea acestor atitudini vor fi cruciale pentru menținerea coeziunii sociale după această criză globală de sănătate. Cercetările viitoare ar trebui să examineze efectele pe termen lung ale acestor atitudini și să exploreze strategii de atenuare a diviziunilor sociale. În plus, sunt necesare studii mai detaliate privind modul în care aceste atitudini variază între diferite grupuri demografice și contexte culturale pentru a dezvolta intervenții mai nuanțate și mai eficiente.
Valul masiv de ură alimentat de mass-media, în special împotriva celor nevaccinați, și dificultatea de a depăși cenzura care încă se aplică la tot ceea ce nu se conformează narațiunii publice au contribuit, probabil, și la distanțarea socială severă pe care continuăm să o experimentăm.
