Pe 15 august 2025, am depus o cerere în temeiul Legii privind libertatea de informare către Institutul Friedrich Loeffler (FLI), laboratorul național de referință pentru bolile animalelor. Cererea mea a fost specifică: am solicitat să mi se pună la dispoziție documentația completă a așa-numitelor controale negative – teste cu eșantioane de la animale sănătoase care garantează că testele de laborator sunt efectuate în mod fiabil și corect. Astfel de controale sunt un standard metodologic în cercetarea virusologică și o componentă centrală a asigurării calității științifice.
FLI a confirmat primirea cererii mele la 5 septembrie 2025 și a făcut referire la standardele internaționale ale Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH) și la manualele de metode publicate. Acestea servesc la standardizarea proceselor de laborator și sunt accesibile publicului în conformitate cu secțiunea 27 alineatul (5) din TierGesG. Institutul a subliniat, de asemenea, că este acreditat ca laborator național de referință și că metodele utilizate sunt revizuite periodic – inclusiv în conformitate cu standardul ISO DIN EN ISO/IEC 17025:2018. Acest lucru garantează că procedurile de laborator utilizate sunt fiabile și de ultimă oră.
Cu toate acestea, FLI a refuzat să elibereze documentația completă. Acest lucru s-a bazat pe probleme de securitate în conformitate cu Regulamentul UE privind utilizările duale [Regulamentul (UE) 2021/821], care prevede că anumite materiale, tehnologii și informații care ar putea fi utilizate în mod abuziv pentru producerea de arme de distrugere în masă sau în scopuri teroriste trebuie să fie protejate în mod special. În opinia Institutului, informațiile privind investigațiile referitoare la febra aftoasă, rabie sau pesta porcină africană pot pune în pericol siguranța publică din cauza acestor reglementări.
Faptul că un laborator federal de referință precum FLI invocă legislația privind siguranța pentru a ascunde chiar și aceste informații metodologice de bază nu pare de înțeles din perspectivă științifică. Mai degrabă, dă impresia că transparența este restricționată în mod deliberat și că standardele științifice sunt subordonate argumentelor juridice formale.
Dintr-o perspectivă științifică, această categorisire generală este problematică. Controalele negative nu conțin nici viruși infecțioși, nici expertiză secretă – ele doar documentează faptul că metodele funcționează corect. Acestea sunt indispensabile pentru trasabilitatea rezultatelor cercetării. Fără aceste informații, calitatea experimentelor nu poate fi verificată, ceea ce reprezintă un principiu fundamental al bunei practici științifice și este subliniat în mod explicit în liniile directoare ale Fundației Germane pentru Cercetare.
Prin urmare, preocuparea mea este clară: nu este vorba despre publicarea de informații sensibile sau relevante pentru securitate, ci despre transparența în investigațiile metodologice de bază. Chiar și divulgarea parțială, de exemplu sub formă anonimizată sau rezumată, ar îndeplini cerințele științifice și nu ar pune în pericol siguranța.
Cazul arată o zonă fundamentală de tensiune: pe de o parte, publicul are un interes legitim în trasabilitatea și transparența științifică; pe de altă parte, informațiile sensibile de laborator sunt reținute din motive de securitate. Sunt în favoarea unei evaluări diferențiate de către autorități precum FLI, care să permită înțelegerea standardelor metodologice fără asumarea unor riscuri de securitate. În acest fel, încrederea în cercetarea guvernamentală și în rezultatele acesteia ar putea fi consolidată – un obiectiv care servește atât științei, cât și publicului.
Corespondența electronică completă este disponibilă.
Informații suplimentare despre acest subiect și altele pot fi găsite pe platforma științifică NEXT LEVEL – Wissen neu gedacht.
